top of page

Apneea- Inamic al sănătății orale




  • Ce este apneea?

Apneea în somn este o afecțiune medicală caracterizată prin pauze repetitive în respirație în timpul somnului. Aceste pauze pot dura de la câteva secunde până la un minut sau mai mult și pot avea loc de mai multe ori pe noapte. Apneea în somn poate fi cauzată de obstrucția căilor respiratorii, de o problemă cu semnalele de respirație din creier sau de o combinație a ambelor.

Există două tipuri principale de apnee în somn: apneea de somn obstructivă (OSA) și apneea de somn centrală (CSA). OSA apare atunci când căile respiratorii sunt obstruate de țesuturi moi din gât sau de limba căzută, iar CSA apare atunci când creierul nu trimite semnale corespunzătoare mușchilor respiratorii pentru a respira.

 

  • Simptomele apneei

Simptomele apneei în somn pot varia de la o persoană la alta și pot include:

  1. Sforăit puternic: una dintre cele mai comune manifestări ale apneei în somn este sforăitul puternic. Cu toate acestea, nu toți cei care sforăie suferă de apnee în somn și nu toți pacienții cu apnee în somn sforăie.

  2. Pauze în respirație: acestea sunt perioade scurte în care respirația se oprește complet sau parțial în timpul somnului. Aceste pauze pot dura câteva secunde până la un minut sau mai mult și pot fi observate de partenerul de dormit.

  3. Treziri frecvente în timpul nopții: pacienții cu apnee în somn pot fi treziți de pauzele în respirație sau de senzația de sufocare. Aceste treziri pot duce la un somn neliniștit și la oboseală excesivă în timpul zilei.

  4. Somn neliniștit: persoanele cu apnee în somn pot avea un somn agitat și pot fi neliniștite în timpul nopții.

  5. Oboseală excesivă în timpul zilei: din cauza somnului neliniștit și a pauzelor în respirație, pacienții cu apnee în somn pot fi extrem de obosiți în timpul zilei, chiar dacă au dormit suficient.

  6. Dificultăți de concentrare: apneea în somn poate afecta capacitatea de concentrare și de memorare.

 

  • Cauze ale apariția apneei

Apneea în somn poate fi cauzată de mai multe factori, inclusiv:

  1. Obstrucția căilor respiratorii: aceasta este cea mai frecventă cauză a apneei de somn obstructivă (OSA). Obstrucția poate fi cauzată de țesuturi moi din gât sau de limba căzută care blochează fluxul de aer.

  2. Probleme cu semnalele de respirație din creier: apneea de somn centrală (CSA) este cauzată de probleme cu semnalele de respirație din creier. Această formă de apnee în somn este mai rară decât OSA.

  3. Persoane cu risc: persoanele supraponderale, cele care fumează, care consumă alcool sau sedative, precum și cele care au antecedente familiale de apnee în somn sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune.

  4. Anatomia capului și a gâtului: persoanele cu o anatomie particulară a capului și a gâtului pot fi mai predispuse la dezvoltarea apneei în somn.

  5. Afecțiuni medicale: anumite afecțiuni medicale, cum ar fi boala Parkinson, insuficiența cardiacă congestivă, hipertensiunea arterială și diabetul, pot crește riscul de apnee în somn.

  6. Vârsta: riscul de apnee în somn crește odată cu vârsta.

 

  • Factori de risc

Există mai mulți factori de risc care pot crește șansele de a dezvolta apnee în somn. Acești factori includ:

  1. Excesul ponderal sau obezitatea: persoanele cu exces de greutate sau obezitate au un risc mai mare de a dezvolta apnee în somn, deoarece grăsimea în exces poate provoca comprimarea căilor respiratorii.

  2. Vârsta înaintată: riscul de a dezvolta apnee în somn crește odată cu înaintarea în vârstă.

  3. Sexul masculin: bărbații au un risc mai mare de a dezvolta apnee în somn decât femeile.

  4. Anomalii anatomice ale căilor respiratorii: anomalii cum ar fi deviația de sept, amigdalele mărite sau ocluzia nazală pot contribui la apnee în somn.

  5. Fumatul: fumătorii sunt mai susceptibili la dezvoltarea apneei în somn.

  6. Consumul de alcool și sedative: aceste substanțe pot relaxa mușchii gâtului și pot contribui la apnee în somn.

  7. Antecedentele familiale: apneea în somn poate avea o componentă genetică și poate fi mai frecventă în anumite familii.

 

  • Legătura dintre apnee și sănătatea orală

Apneea în somn poate avea un impact semnificativ asupra sănătății orale. În special, apneea de somn obstructivă (OSA) poate duce la următoarele probleme dentare și ale cavității bucale:

  1. Bruxism: pacienții cu OSA sunt mai predispuși la bruxism (scrâșnitul dinților) din cauza tensiunii musculare excesive și a fluctuațiilor nivelului de oxigen din timpul somnului.

  2. Eroziunea smalțului dentar: respirația greoaie și forțată poate duce la uscarea cavității bucale și la o cantitate redusă de salivă, ceea ce poate duce la eroziunea smalțului dentar.

  3. Gingivită și parodontită: apneea în somn poate duce la inflamații cronice ale țesutului gingival și ale parodonțiului (țesutul de susținere a dinților), ceea ce poate duce la gingivită și parodontită.

  4. Caria dentară: pacienții cu OSA au un risc mai mare de a dezvolta carii dentare, deoarece respirația grea poate duce la uscarea cavității bucale și la o reducere a pH-ului oral, ceea ce poate duce la demineralizarea smalțului și la dezvoltarea cariilor dentare.

 

De asemenea, apneea în somn poate afecta poziția limbii și a maxilarului în timpul somnului, ceea ce poate duce la dezvoltarea problemelor de aliniere dentară și a malocluziilor.

 

  • Tratamentul apneei

Tratamentul apneei în somn depinde de cauza și severitatea afecțiunii. Unele opțiuni de tratament includ:


  1. Modificări ale stilului de viață: acestea includ pierderea în greutate, evitarea alcoolului și a sedativelor, oprirea fumatului și evitarea somnului pe spate.

  2. Terapia cu aparat de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP): este o metodă comună de tratament pentru apneea de somn obstructivă (OSA), care implică utilizarea unui aparat care furnizează o presiune constantă pentru a menține căile respiratorii deschise în timpul somnului.

  3. Dispozitive orale: acestea sunt dispozitive purtate în gură, care ajută la menținerea deschise a căilor respiratorii.

  4. Intervenția chirurgicală: aceasta poate fi o opțiune pentru pacienții cu OSA care nu răspund la alte opțiuni de tratament. Chirurgia poate fi efectuată pentru a îndepărta țesutul excesiv din gât sau pentru a corecta anomaliile anatomice.

  5. Terapia cu presiune pozitivă a aerului expirat (EPAP): aceasta este o metodă de tratament care implică utilizarea unui dispozitiv mic care se aplică pe nări și care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise prin crearea unei presiuni pozitive în timpul expirării.

  6. Terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (APAP): aceasta este o metodă de tratament similară cu CPAP, dar care ajustează automat presiunea aerului în funcție de nevoile pacientului.

Contraindicațiile relative pentru intervenția chirurgicală sunt: obezitate, boli cardiovasculare avansate, vârstă înaintată, așteptări nerealiste privind rezultatul procedurii, contraindicații anatomice. O altă parte importantă a tratamentului este alimentația. Slăbiți, nu luați medicamente sedative, nu beți alcool, nu conduceți o mașină sau folosiți utilaje atunci când sunteți obosit. 


Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a determina opțiunile de tratament potrivite pentru dumneavoastră.


Articol oferit de Neoclinique

4 views0 comments
bottom of page